Ce este Direcția Națională Anticorupție și cu ce se ocupă

Foto: captură pna.ro
  • A. Ce este DNA

Direcția Națională Anticorupție (DNA) este o structură de parchet specializată în combaterea corupției mari și medii. A fost creată ca un instrument necesar în descoperirea, investigarea și aducerea în fața instanțelor de judecată a cazurilor de corupție medie și mare. De asemenea, investighează infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene precum și anumite categorii de infracțiuni grave de criminalitate economico-financiară.

  • B. Ce înseamnă asta

Chiar dacă ți s-a spus la televizor că procurorii anticorupție te pot ridica din casă în toiul nopții pentru te miri ce, trebuie să știi că aceștia investighează doar anumite categorii de infracțiuni comise de deputați, senatori, membri ai Guvernului, secretari de stat ori subsecretari de stat, ofițeri, amirali, generali, primari și viceprimari de municipii, președinți și vicepreședinți de consilii județene, consilieri județeni, prefecți și subprefecți, personal vamal, persoane cu funcții de conducere din regii, companii și societăți naționale.

Infracțiunile aflate în competența DNA sunt:

  • luarea și darea de mită (peste 10.000 de euro)
  • traficul de influență și cumpărarea de influență
  • acordarea de subvenții cu încălcarea legii sau neurmărirea, conform legii, a respectării destinației subvențiilor
  • utilizarea subvențiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, precum și utilizarea în alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice sau care urmează să fie rambursate din fonduri publice
  • stabilirea, cu intenție, a unei valori diminuate, față de valoarea comercială reală, a bunurilor aparținând operatorilor economici la care statul sau o autoritate a administrației publice locale este acționar, comisă în cadrul acțiunii de privatizare ori de executare silită, de reorganizare sau lichidare judiciară ori cu ocazia unei operațiuni comerciale, ori a bunurilor aparținând autorității publice sau instituțiilor publice, în cadrul unei acțiuni de vânzare a acestora sau de executare silită, săvârșită de cei care au atribuții de conducere, de administrare, de gestionare, de executare silită, de reorganizare ori lichidare judiciară
  • fapta persoanei care, având sarcina de a supraveghea, a controla, a reorganiza sau a lichida un operator economic privat, îndeplinește pentru acesta vreo însărcinare, intermediază ori înlesnește efectuarea unor operațiuni comerciale sau financiare ori participă cu capital la un asemenea operator economic, dacă fapta este de natură a-i aduce direct sau indirect un folos necuvenit
  • efectuarea de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană ori încheierea de tranzacții financiare, utilizând informațiile obținute în virtutea funcției, atribuției sau însărcinării sale
  • folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații
  • fapta persoanei care indeplineste o functie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influența ori autoritatea sa în scopul obtinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite
  • folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei
  • omisiunea de a furniza, cu știință, datele cerute potrivit legii pentru obținerea de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept a acestor fonduri
  • schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinației fondurilor obținute din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta
  • schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinației unui folos legal obținut, dacă fapta are ca rezultat diminuarea ilegală a resurselor din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei
  • folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat diminuarea ilegală a resurselor ce trebuie virate către bugetul general al Uniunii Europene sau către bugetele administrate de aceasta ori în numele ei
  • omisiunea de a furniza, cu știință, datele cerute potrivit legii, dacă fapta are ca rezultat diminuarea ilegală a resurselor ce trebuie virate către bugetul general al Uniunii Europene sau către bugetele administrate de aceasta ori în numele ei
  • deturnarea licitațiilor publice (dacă s-a cauzat o pagubă mai mare decât echivalentul în lei a 1.000.000 euro)
  • abuzul în serviciu (dacă s-a cauzat o pagubă mai mare decât echivalentul în lei a 1.000.000 euro)
  • uzurparea funcției

DNA este condusă de un procuror șef și doi procurori șefi adjuncți și este formată dintr-o structură centrală și o structură teritorială. Structura teritorială este formată din 15 servicii teritoriale și 3 birouri teritoriale.

  • C. De ce contează pentru tine

Cetățenii au posibilitatea de a contribui la semnalarea unor fapte de corupție și la tragerea la răspundere a persoanelor suspectate de comiterea lor. Sesizările cetățenilor și cele ale persoanelor juridice pot fi de trei feluri:

  • plângerea – situația în care o persoană contactează DNA cu privire la o vătămare care i s-a cauzat printr-o infracțiune de competența acestei direcții
  • denunțul – situația în care o persoană care deține informații despre săvârșirea unor infracțiuni de corupție le comunică DNA
  • autodenunțul – situația în care o persoană care a săvârșit o infracțiune de corupție și dorește să beneficieze de circumstanțe de atenuare sau de exonerare a răspunderii penale, anunță autoritățile judiciare despre comiterea infracțiunii, înainte ca acestea din urmă să fi aflat din alte surse

Sesizările pot veni și din partea următoarelor autorități: Garda Financiară, Agenția Națională de Administrare Fiscală sau Departamentul de Lupta Anti-fraudă, organele de poliție, alte parchete și serviciile specializate în culegerea de informații.