Cine este Xi Jinping, președintele Chinei

Foto: captură YouTube
  • A. Cine este Xi Jinping

Xi Jinping este președintele Republicii Populare Chineze din 14 martie 2013. În primii ani la putere, Jinping a lansat o campanie anticorupție în Partidul Comunist, prin care și-a întărit poziția și a eliminat opoziția. A devenit primul lider chinez, după Mao Zedong, al cărui nume a fost trecut în  Constituție încă din timpul vieții.

  • B. Ce știm

S-a născut pe 15 iunie 1953 în familia lui Xi Zhongxun, un veteran al Războiului Civil Chinez și om politic în timpul lui Mao. În timpul Revoluției Culturale din China, o epurare a membrilor partidului comunist chinez, Zhongxun a fost închis și Xi a fost trimis să muncească la țară. S-a alăturat Partidului Comunist la 21 de ani și în 1979 a început să lucreze în administrație.

În 1987 s-a căsătorit cu Peng Liyuan, o celebră cântăreață de operă. Până în anii 2000, Peng era jumătatea faimoasă a cuplului. Între timp, Jingping a devenit tot mai influent, ajungând guvernator al mai multor provincii. Mai ales perioada sa ca guvernator al regiunii Zhejiang a fost privită ca un adevărat succes, el întărind sectorul privat și militând pentru inovare și o mai mare atenție față de mediu în industrie. În 2007, Jinping ajunge în elita politicii chineze. Un an mai târziu este ales vicepreședinte al Congresului Național. Politicianul a continuat să crească în rang până în noiembrie 2012, când a devenit Secretar General al Partidului Comunist și patru luni mai târziu președinte al Republicii. Peste 266.000 de membri de partid au sfârșit în închisoare un an mai târziu.

Unul dintre interesele lui Xi Jinping a fost și modernizarea armatei chineze. Tot sub Jingping a apărut și o campanie puternică împotriva uigurilor, o minoritate musulmană din vestul Chinei. Sub pretextul luptei împotriva terorismului, cel puțin un milion de uiguri au fost închiși în lagăre. Mărturiile foștilor deținuți vorbesc despre spații supraaglomerate, mizerie, oameni legați, obligați să cânte cântece patriotice pentru mâncare. Printre acuzațiile care pot trimite uigurii într-un astfel de lagăr sunt SMS-uri date în afara provinciei Xinjang (unde locuiesc cei mai mulți dintre etnici) sau setarea ceasului cu două ore înaintea orei Beijingului, în așa fel încât să fie adaptat fusului orar natural din Xinjang.

În paralel se remarcă răspunsul dur împotriva protestelor pro-democrație din Hong Kong. Protestele au început în 2019, după adoptarea unei legi care permitea guvernului chinez să judece în China cetățenii orașului semi-autonom Hong Kong. Protestele au devenit repede îndreptate împotriva lipsei de democrație a conducerii chineze. Jinping a răspuns cu forță, poliția chineză primind ordine să folosească gaz lacrimogen și gloanțe de cauciuc împotriva demonstranților. Au existat morți în urma protestelor.

Pe plan extern, în 2018 președintele american Donald Trump a impus tarife economice Chinei, acuzând puterea estică de practici comerciale nedrepte. China a răspuns cu aceeași monedă, aplicând la rândul ei tarife pentru diferite produse americane.

  • C. De ce contează

În 2013, Jinping lansează Noul Drum al Mătăsiii, un plan prin care China urmează să investească în infrastructură și inovații în 152 de țări din Asia, Europa sau Africa. Strategia amplă este văzută ca o dovadă a influenței tot mai mari a statului chinez în economia și politica globală.

În timp ce China devine o forță tot mai importantă, sistemul său rămâne închis. Dacă Noul Drum al Mătăsii, o referință la trecutul glorios al Chinei, anunță deschiderea spre lumea din afara Marelui Zid de Foc, tot o referință la trecut marchează limitele acestei deschideri. Sistemul legislativ și tehnologic care se ocupă de cenzura internetului Marele Zid de Foc a rămas o constantă sub Jinping. De Zid nu trec Facebook, The New York Times sau Washington Post, dar nici Wikipedia.

Ca parte a unui limbaj alegoric, menit să treacă de cenzură, președintele a început să fie comparat cu Winnie the Pooh, ursulețul în tricou roșu din cărțiile pentru copii. Comparația însă nu a fost bine primită de Administrația chineză și azi Winnie este interzis de aparatul de cenzură.

În martie 2018, legislația Chinei s-a schimbat. Nu mai există o limită a mandatului președintelui, Jinping putând astfel să rămână la putere și mai târziu de 2023, când ar fi trebuit să părăsească funcția.