Ce urmează de fapt după Brexit: Începe adevărata ruptură de Uniunea Europeană

După mai bine de trei ani de tensiuni și negocieri dramatice, Marea Britanie a ieșit, vineri, 31 ianuarie, din Uniunea Europeană, dar nu s-au schimbat prea multe exact în acea zi.

Din data de 1 februarie, Marea Britanie a intrat într-o perioadă de tranziție care va dura cel puțin până la 31 decembrie 2020, timp în care legislația europeană se va aplica în continuare și în Regatul Unit. Astfel, turiștii și muncitorii vor beneficia de aceleași condiții ca cele de până acum.

„Nu se va schimba nimic pentru cetățenii, consumatorii, businessurile, investitorii, studenții și cercetătorii din Uniunea Europeană sau din Regatul Unit”, a transmis Comisia Europeană într-o declarație recentă.

Pentru românii din Marea Britanie, Ambasada României din Regatul Unit a anunțat că românii trebuie să aplice pentru statutul de rezident sau de pre-rezident. Ambasadorul Dan Mihalache a spus că nu a auzit până acum să fi existat probleme în acest proces.

Cu toate acestea, sunt și schimbări mari care au fost puse în mișcare vineri. Începând din data de 31 ianuarie, britanicii nu mai sunt cetățeni UE. Mai mult, cei 72 de britanici membri ai Parlamentului European au rămas fără loc de muncă, notează The Guardian.

După ce au fost membri ai blocului european timp de 47 de ani, britanicii își pierd acum apartenența la mai multe suprainstituții precum: Parlamentul European, Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene, Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană, Curtea Europeană de Audit, Banca Europeană de Investiții, Comunitatea Europeană pentru Energie Atomică și multe altele.

Acordul de retragere semnat de cele două părți consemnează că Marea Britanie nu va mai participa la instituțiile UE și nu va ma nominaliza oameni care să îi reprezinte pe britanici în aceste instituții.

Marea Britanie va putea continua să facă parte din peste 40 de agenții de monitorizare și implementare în perioada de tranziție, dar nu va avea drept de vot în niciuna dintre ele.
Guvernul lui Boris Johnson vrea să negocieze de la caz la caz apartenența în agenții europene, în contexul în care ar vrea să rămână în Agenția Executivă pentru Educație, Cultură și Audiovizual – cea care gestionează programul de studii Erasmus+.

În următoarele 11 luni, Johnson trebuie să negocieze cu Uniunea Europeană un acord comercial – în care el speră să păstreze natura liberă a comerțului din prezent. Liderii europeni susțin că este imposibil să încheie un acord într-un timp atât de scurt.

Aproape 50% din exporturile Marii Britanii se duc în acest moment în Uniunea Europeană, ceea ce contribuie cu aproape 15% la PIB-ul țării. De aceea, poziția din care va negocia Marea Britanie acest acord nu este deloc una favorabilă.

În cazul în care premierul britanic nu reușește să livreze promisiunea acordului comercial, se vor aplica regulile generale trasate de Organizația Mondială a Comerțului – ceea ce reprezintă acea variantă de „hard” Brexit, pe care toată lumea a încercat să o evite în ultimii trei ani și jumătate.