Internetul care nu uită nimic niciodată înseamnă că greșelile din copilărie te vor urmări toată viața

Sursa foto: Grzegorz Walczak / Unsplash

Cu siguranță ai făcut la un moment dat un „selfie” jenant pe care nu și-l mai amintesc decât oameni cu care nu mai ții legătura. Sau poate ai distribuit pe Facebook un meme, sau o părere personală mai colorată, undeva prin 2010, care te portretizează acum „incorect” într-o lume din ce în ce mai „corectă” în discurs.

Dar atunci nu te gândeai că într-o zi vei aplica pentru un job, sau îți vei dori să candidezi pentru o funcție politică. Și nici nu te gândeai vreodată la ceea ce știi acum: internetul nu uită niciodată.

Ce postezi pe social media, spre exemplu, a devenit extrem de relevant pentru viața ta profesională. Iar aceasta este o realitate demonstrată încă de la începutul anului 2015, când o tânără din Texas și-a pierdut noul loc de muncă din cauza unei postări pe Twitter.

Utilizatoarea cu numele Cella a fost concediată de la o pizzerie la care se angajase încă dinainte să înceapă din cauza unui mesaj postat pe Twitter, în care folosea ceea ce s-ar numi limbaj explicit la adresa noului loc de muncă.

Unul dintre angajați a văzut postarea ei pe rețeaua socială și l-a anunțat pe patron, Robert Waple, care a concediat-o tot printr-un mesaj pe Twitter – „Și… nu, nu începi mâine jobul! Tocmai ce te-am concediat! Succes în viața ta fără job și fără bani!”

Până la finalul secolului trecut, majoritatea tinerilor puteau fi siguri de un lucru: comportamentele lor jenante vor fi uitate în viitor, notează Kate Eichorn, autoarea cărții „The End of Forgetting: Growing Up with Social Media”, într-un comentariu din celebra publicație MIT Technology Review.

Practic, generația părinților noștri a fost ultima care s-a bucurat de acest drept de a fi uitat. Fie că a fost vorba de o beție crâncenă la o petrecere, sau de o tunsoare nefericită, șansa de a fi ținut minte pentru asta era minimă într-o eră analog.

Același lucru este valabil și pentru anumite gânduri, opinii, idei pe care le-au avut poate chiar și unii dintre oamenii care ne conduc în prezent – însă ei nu au avut un cont de social media pe care să le publice, ca să ne amintim cu toții cum gândea la o vârstă mai fragedă.
Totul este imortalizat și rămâne pentru totdeauna în contextul în care în 2015 oamenii făceau circa 1 triliard de poze pe an la nivel global.

Unii dintre tinerii cu care Eichorn a discutat pentru cercetările ei i-au spus că realizează cel puțin 300 de fotografii pe zi de persoană, de la selfie-uri, capturi de ecran și până la pozele artistice pentru Instagram. În fiecare zi, circa 1 miliard de poze sunt încărcate pe platforma Facebook.

În SUA, unii tineri au fost pedepsiți deja pentru ofense sociale mult mai puțin semnificative. În 2018, o elevă de liceu în an terminal din Tollhouse California a distribuit pe Facebook o fotografie cu Snoop Dogg care ținea în mână ceva ce părea a fi o țigară cu marijuana. Liceul Sierra High a suspendat-o pe elevă pentru „promovarea sexului și a drogurilor.”

„Într-o lume în care greșelile trecutului îți bântuie prezentul, oamenii tineri și-ar putea strica identitățile, perspectivele și pozițiile politice de la o vârstă din ce în ce mai fragedă”, notează cercetătoarea.

În 2017, prestigioasa Universitate Harvard a schimbat decizia de admitere pentru zece studenți după ce a descoperit că aceștia au distribuit meme-uri ofensatoare într-o conversație privată.

Doi ani mai târziu, în 2019, Harvard a mai schimbat decizia asupra unui student. Kyle Kashuv este supraviețuitorul unui atac armat care a avut loc la liceul Marjory Stoneman Douglas din Parkland Florida.

În cazul său, nu o postare pe social media i-a creat probleme, ci un individ care a semnalat către universitate comportamentul lui Kashuv din clasa a 10-a. Se pare că acesta ar fi folosit un cuvânt rasist în mod repetat în cadrul unui document Google creat atunci pentru o temă de grup.

Când Kashuv a fost acceptat de Harvard, colegii lui de atunci au găsit documentul și l-au trimis către presă. Cercetătoarea susține că sunt câteva motive să aplaudăm Harvard pentru că i-a refuzat pe acești studenți. Printre acestea se numără „speranța că generațiile viitoare vor fi trase la răspundere pentru comportamentele rasiste, sexiste sau homofobe.”

Totuși, deși este un pas într-o direcție necesară, abordarea actuală are probleme.

Când Kashuv a descoperit că și-a pierdut locul câștigat în cadrul Harvard, a făcut ceea ce ar face orice individ dintr-o „generație digitală” – a postat pe Twitter.

„De-a lungul istoriei, universitatea Harvard a inclus proprietari de sclavi, segregaționiști, bigoți și antisemiți. Dacă Harvard sugerează că nu este posibil să evoluezi și că trecutul ne definește viitorul, atunci Harvard este prin definiție o instituție rasistă”, a scris Kashuv.

Chiar dacă argumentul său nu este cea mai potrivită scuză pentru acțiunile sale, acesta ridică o întrebare ce nu poate fi ignorată: Ar trebui ca viitorul cuiva să fie definit de trecutul său?

Eichorn spune că riscul principal este ca tinerilor să le fie frică sau să le fie imposibil să își mai schimbe mentalitățile odată cu vârsta.

Într-o lume în care nimănui nu i se permite să scape de trecut, nimeni nu evoluează și toată lumea rămâne la fel odată cu anii. Fie pentru că societatea nu îți va da voie să uiți și să te schimbi, fie pentru că nu vei simți că o poți face fără să fii ipocrit.