Libanul se apropie periculos de faliment, măcinat de corupție

Libanul a anunțat, sâmbătă, că se află în incapacitate de plată și că nu poate onora luni, 9 martie, o plată de 1,2 miliarde de dolari.

Statul libanez va încerca să își renegocieze termenii datoriei cu creditorii, potrivit FT, în ceea ce se prefigurează a fi următoarea etapă din cea mai violentă criză financiară și economică prin care a trecut Beirutul în ultimele decenii.

Beirutul marchează o premieră, întrucât este pentru prima dată când anunță incapacitate de plată pe datoria de 90 de miliarde de dolari acumulată, din cauza căreia cheltuie jumătate din veniturile statului doar pe dobânzi.

În condițiile în care PIB-ul țării este de circa 50 de miliarde de dolari, raportul dintre datoria națională și PIB este de 180%, ceea ce o face una dintre cele mai îndatorate țări din lume.

Decizia guvernului vine după ce mediul politic e negociat timp îndelungat cu reprezentanții băncilor, sâmbătă, în urma unor săptămâni înțesate de dezbateri. Libanul avea două alegeri: să anunțe incapacitatea de plată sau să continue să acumuleze o datorie record.

„Cum să îi plătim pe creditorii străini când libanezii nici măcar nu își pot accesa propriile depozite?”, a spus premierul Hassan Diab, anunțând insolvența într-un discurs de tip starea națiunii. El a mai atras atenția asupra rezervelor valutare care au ajuns la „nivel de pericol.”

Libanezii nu își pot retrage din proprii lor bani ținuți la bănci decât câte 200 de dolari odată la două săptămâni din cauza crizei de lichiditate în sistemul bancar local.

Astfel, plata obligațiunilor denominate în euro care ajung la maturitate luni a devenit o alegere imposibilă.

Mai mult, criza de bani în formă lichidă a pus presiune pe importuri – un parametru economic extrem de important pentru libanezi.

O țară măcinată de corupție

Declinul economic al țării a fost accentuat de protestele masive din octombrie 2019, când libanezii au protestat împotriva corupției.

Protestele au dus la demiterea guvernului anterior și la instaurarea unui executiv ce se descrie mai degrabă drept tehnocrat, condus de Hassan Diab.

Pe lângă dobânzile care înghit jumătate din veniturile guvernului, modul în care au fost conduse finanțele publice în ultimii ani s-a bazat pe un factor politic, ceea ce a afectat economia.

Costurile masive pe care le-a plătit Libanul în reconstrucția de după război au creat mediul prielnic pentru problemele financiare de astăzi.

Sectoare precum cel de transport și cel de energie au nevoie urgentă de investiții și reforme, în special în contextul în care rețeaua electrică din Liban este extrem de deteriorată.

Curent electric cu porția

Libanul este o țară în care conviețuiesc adepți din 18 grupuri religioase diferite, ceea ce a dat naștere unei divizuni masive în interiorul națiunii.

În octombrie anul trecut, Libanul s-a întors la raționalizarea energiei pentru că nu întrunește necesarul de energie, o problemă atât de veche încât majoritatea libanezilor și-au asigurat generatoare de rezervă pentru orele din zi de pană de curent națională.

Rețeaua de energie electrică este într-o stare atât de proastă încât aliații regionali ai Hezbollah, o grupare libaneză care s-a născut drept un grup de gherilă în anii ’80, o folosesc drept avantaj în negocierile geopolitice cu libanezii.

La începutul anului trecut, ambasadorul Iranului în Liban, Mohammad Jalal Firouznia, a spus că „Iranul este pregătit să acorde tot ajutorul de care Liban are nevoie în termeni de electricitate, medicamente, sau protecție față de agresori (n.r: referindu-se la conflictul cu Israelul)”, potrivit BBC.

Atât Iranul, cât și Siria, sunt aliați ai Hezbollah, care a sfidat toate acordurile și avertismentele internaționale și a câștigat popularitate în Liban utilizând forța militară și puterea politică.

Hezbollah și-a creat propriul sistem educațional și propriile instituții sociale care funcționează în paralel cu cele libaneze în Liban.

Începând de la alegerile parlamentare din 2009, gruparea Hezbollah conduce coaliția parlamentare aflată la puterea țării, ocupând 57 din cele 128 de scaune parlamentare.